Psalmul 119


why-study-the-bible

Cum îşi va ţine tânărul curată cărarea? Îndreptându-se după cuvântul Tău. Te caut din toată inima mea; nu mă lăsa să mă abat de la poruncile Tale. Strâng cuvântul Tău în inima mea, ca să nu păcătuiesc împotriva Ta! Învaţă-mă, Doamne, calea orânduirilor Tale, ca s-o ţin până la sfârşit! Dă-mi pricepere, ca să păzesc Legea Ta şi s-o ţin din toată inima mea! Povăţuieşte-mă pe cărarea poruncilor Tale, căci îmi place de ea. Pleacă-mi inima spre învăţăturile Tale, şi nu spre câştig! Abate-mi ochii de la vederea lucrurilor deşarte, înviorează-mă în calea Ta! Multă pace au cei ce iubesc Legea Ta şi nu li se întâmplă nicio nenorocire.  (Psalmi 119:9-11,33-37,165)

Iubiți cuvântul lui Dumnezeu și citiți-l la timp și ne la timp! Strânge-l în inima ta, ca să nu păcătuiești împotriva Lui! Suntem tentați să umblăm mai mult după câștiguri, lucruri deșarte și astfel negligăm Cuvântul Său cu scuze de genul „nu am timp”. Nu vom avea parte de pace lăuntrică atâta timp cât stăm departe de El, pentru că pace au doar cei ce iubesc Cuvântul Său, și-l strâng în inima lor. Domnul poartă de grijă celor ce se încred în El și umblă pe căile plăcute Lui!

Să aveți o zi Binecuvântată și plină de pacea Lui Dumnezeu! 🙂

Examinează-ţi credinţa


Examinează-ţi credinţa ta

Credinţa este inima creştinismului nostru. Îţi voi da un mic test care să te ajute să îţi examinezi credinţa. Cred că bisericile sunt pline de oameni care au un fel de credinţă care nu îi mântuieşte. Iacov o numeşte „credinţă moartă”. 2Corinteni 13:5 spune: „Pe voi înşivă încercaţi-vă dacă sunteţi în credinţă.” Vrei cu adevărat să fii sigur de credinţa ta? Vrei să fii sigur că e reală? Te întrebi, privindu-te, dacă eşti cu adevărat creştin? Te întrebi dacă ţi-ai însuşit darul pe care îl dă Dumnezeu şi dacă ai crezut cu adevărat? Ce anume din viaţa ta te ajută să discerni dacă credinţa ta este reală? Care sunt semnele?

LUCRURI CARE DOVEDESC CREDINŢA MÂNTUITOARE

  1. Dragostea pentru Dumnezeu

Asta era! Acum am atins inima problemei, pentru că Romani 8:7 spune: „Fiindcă umblarea după lucrurile firii pământeşti este vrăjmăşie împotriva lui Dumnezeu”. Necreştinul îl ofensează pe Dumnezeu, se răzvrăteşte înăuntrul lui împotriva lui Dumnezeu, dar persoana regenerată este orientată spre a-L iubi pe Domnul cu toată inima, cu tot sufletul, cu toată mintea şi puterea sa. Desfătarea sa este măreţia Domnului, care este prima şi cea mai mare dintre iubirile unui suflet regenerat. Dumnezeu devine cea mai mare bucurie a lui. Pentru că veni vorba, este o mare diferenţă între dragostea pentru Dumnezeu şi acea atitudine egoistă care se concentrează doar asupra propriei fericiri; şi Îl priveşte pe Dumnezeu ca pe un mijloc de a o atinge, în loc de a avea ca scop glorificarea Lui. De fapt, Isus a spus: „Dacă vă iubiţi tatăl şi mama mai mult decât pe mine, nu sunteţi ucenicii mei” (Matei 10:37).

Îl iubeşti pe Dumnezeu? Iubeşti natura Lui, slava Lui, numele Lui, Împărăţia Lui, sfinţenia Lui? Iubeşti voia Lui? Suprema dragoste pentru Dumnezeu este o evidenţă decisivă a credinţei adevărate. Ţi-este inima înălţată, atunci când Îi cânţi laude, pentru că Îl iubeşti?

  1. Pocăinţa de păcat

O dragoste adevărată pentru Dumnezeu trebuie să implice şi ură faţă de păcat. Este un fapt evident. Cine nu Citește în continuare „Examinează-ţi credinţa”

Zidul despărţirii de Dumnezeu


Ne luptam zilnic cu slabiciunile noastre indiferent de numarul de ani pe care i-am petrecut pe calea credintei. In unele lupte am biruit iar in alte lupte inca ne rugam pentru izbavire. De aceea nimeni nu poate spune ca este desavarsit pe calea lui Dumnezeu.

Zidul de despărțireDar chiar daca gresim in multe feluri, chiar daca uneori suntem biruiti, cea mai mare infrangere este aceea de a uita Cine ne iubeste…!

Deseori suntem inselati de cel rau si credem ca suntem lepadati de Dumnezeu si condamnati pentru vecie. Dar iata ce spune Domnul: Isaia 59:1 “Nu, mâna Domnului nu este prea scurtă ca să mântuiască, nici urechea Lui prea tare ca să audă,” Isaia 59:2 “ci nelegiuirile voastre pun un zid de despărţire între voi şi Dumnezeul vostru”

Fiecare pacat e o caramida, fiecare nelegiuire e o caramida dar nu un zid. In fapt, zidul se ridica atunci cand uiti ca Dumnezeu a murit la Golgota pentru tine, cand nu mai ai curajul de a marturisi lui Dumnezeu vina ta, cand intri in disperare crezand ca destinul tau e sa ramai cu porcii, ravnind dupa roscovele.

Toti avem multe caramizi, multe pacate dar nu trebuie sa inaltam un zid intre noi si Dumnezeu. Sa ne marturisim cu lacrimi durerea infrangerii, sa ne cerem iertare de la Dumnezeu ca sa nu construim cu mana noastra zidul despartirii.

Dumnezeu se mira de acest zid pe care noi il ridicam atunci cand uitam ca Fiul Lui, Hristos, a murit la cruce pentru noi. El zice: “Nu, mâna Domnului nu este prea scurtă ca să mântuiască” …de acea: Isaia 1:18 “Veniţi totuşi să ne judecăm, zice Domnul. De vor fi păcatele voastre cum e cârmâzul, se vor face albe ca zăpada; de vor fi roşii ca purpura, se vor face ca lâna.”

Haideti sa vorbim cu Dumnezeu ca orice zid vinovat sa se surpe…

Autor: Florin Ianovici 

Eliberare de păcat!


 

Blog la WordPress.com.

SUS ↑

%d blogeri au apreciat: